Astazi o mare parte dintre noi a devenit dependenta de telefonul mobil – nu spunem asta intr-o nota negativa, ci absolut realista. Stilul modern de viata ne-a facut sa ne dirijam, verificam si controlam actiunile si comunicarea folosindu-ne de aceste mici dispozitive portabile.
Prin componentele lor electronice, prin modul de functionare, conectarea cu celelalte aparate si cu satelitii de comunicare, smartphone-urile sunt azi de neinlocuit. Ele au o multime de intrebuintari si ofera o performanta la care cu 10-20 de ani nu ne-am fi asteptat.
Mai mult decat atat, aceste mici telefoane inteligente au devenit un accesoriu de lifestyle. Eleganta pe care o denota, stilul in care sunt construite, designul ales – toate fac dintr-un telefon mai mult decat un simplu gadget – il transforma intr-o extensie a personalitatii si imaginii pe care o transmitem celor din jurul nostru, societatii.
Unde ne sunt asadar atintiti ochii pentru atatea minute sau chiar ore, pe intinderea unei zile intregi? Catre display-ul telefonului nostru. Unde ne sunt fixate mainile, degetele sau privirile? Spre acelasi ecran ce nu depasteste o diagonala mai mare de 4 inchi (in cele mai multe cazuri).
Pentru ce folosim insa atat de mult acest ecran electronic? De ce ne-am obisnuit atat de usor ca miscarile de glisare si marire sa fie parte a vietii noastre? Datorita avansarii tehnologice si a introducerii renumitului touch screen.
Acest nou sistem de afisare si control al telefoanelor mobile a revolutionat modul in care era perceput un telefon mobil. Haideti sa aflam mai multe despre istoria si fabricarea primelor ecrane de tip touch screen, in urmatoarele randuri:
– prima persoana care a descris etapele sale de studiu si lucru pe ecranele de tip touch (capacitativ) a fost E. A. Johnson, in 1965. Initial acestea au fost destinate controlului de trafic aerian.
– primul prototip x-y mutual de ecran cu atingere (tot capacitativ) a fost dezvoltat la CERN in 1977 de catre Bent Stumpe, un inginer electronist din Danemarca. Acesta a fost conceput spre a fi folosit in camera de control a Acceleratorului de la CERN (SPS).
– primul telefon cu touch screen a fost lansat pe piata in anul 1993, de catre IBM Simon
– touch screen-urile au fost folosite si pentru jocurile video, cum ar fi Nintendo DS in 2004.
– pana nu demult, majoritatea produselor de pe piata ce foloseau aceste ecrane nu permiteau decat permiterea catei une singure zone, pe rand. Foarte putin puteau sa simta cat de puternic apasa cineva. Doar tehnologia multi touch a revolutionat acest lucru, mai tarziu.
– telefoanele mobile de azi folosesc exact aceasta tehnologie. Ele sunt construite in stilul capacitativ: un strat de sticla, cu un conductor transparent. Corpul uman este un conductor electric – astfel, atingerea ecranului duce la o distorsiune a campului sau electrostatic (lucru ce se masoara ca o schimbare a capacitatii sale).
Locatia atinsa e apoi trimisa la controller, pentru a fi procesata. De aceea, nu putem folosi de exemplu un display iPhone 6 cu manusi obisnuite; exista totusi manusi special construite pentru a permite si acest lucru.
Ramane sa vedem in ce directie vor evolua aceste componente, in anii urmatori.